Ma plimb prin casa ca un om paralitic . Simt ca ma misc mecanic , ca un robot . Capul imi bubuie si il simt greu . Sunt mahmura de trei zile . Asta se intampla cand pierzi controlul asupra ta si te distrezi "cam prea bine " .
In sfarsit in cada . Apa imi inunda tot corpul , iar eu sunt cufundata in ganduri . Nu stiu cum pot sa ma gandesc la ceva de care nu-mi aduc aminte . Am imaginea ultimului pahar , dar apoi mi se rupe firu . Oare ce am facut ? Gandul care tocmai mi-a venit mi-a arcuit buzele intr-un zambet amar.
Mereu zic " azi o iau de la capat" , desi sunt constienta ca nu pot sa fac asta . Nu pot sa uit trecutul , si defapt nici nu doresc asta . Dar exista cateva amnintiri pe care nu trebuie sa le tulbur , cateva pagini ale jurnalului pe care nu pot sa le intorc . Sau mai ales sa le rup . Nu pot sa-mi imaginez cum ar fi sa rup o zi din viata mea de pana acum . Nimic nu ar fi la fel.
Ok , deja sunt prea multe ganduri pentru un singur cap . Ies din cada si ma duc spre dormitor . Ritualul spalatului si imbracatului din fiecare dimineata e linistitor .
Deodata un fior imi trece prin tot corpul . M-am crispat la amintirea ivita brusc in mintea mea . Nu vroiam sa ma gandesc la asta , nu vroiam sa-mi ingadui sa... dar imaginile deja se derulau in fata ochilor mei . Era ca si cum jurnalul se deschisese deodata si nu aveam incotro , trebuia sa privesc pagina in timp ce imaginea se desfasura in mintea mea.
La un moment dat s-a oprit tot , dar nodul din gat e inca acolo . Totul e in contradictoriu . Nu vreau pe nimeni langa mine si totusi singuratatea ma doare . Vreau sa ma gandesc , dar acum, cand incerc sa o fac , gandurile imi fug departe.
Cred ca o sa fug si eu odata cu ele..